Marile migratii. Maghiarii

            Cea de-a doua populatie migratoare cu impact deosebit asupra istoriei romanilor. Asezati in zona Muntilor Urali, migreaza in sec V in stepele de pe Don si Volga, intrand in contact cu populatia khazara. Spre anul 750 dHr. ajung in Levedia, „Magna Hungaria”, zona dintre Don si Marea Azov unde legendarul Hunor intemeieaza un protostat maghiar. Nu pentru mult timp. Aproximativ o suta de ani mai tarziu, in 885 dHr. triburile pecenege ii inving si ii imping spre vest. Maghiarii se aseaza in zona dintre Nipru si Nistru, Etelköz (Tara dintre râuri). Nici aici nu au multa liniste. Pecenegii, nu se stie din ce cauza dusmanii de moarte ai maghiarilor, continua atacurile asupra lor. Pusi in fata atacurilor concentrate, cei doi lideri alesi, Leved – kende, conducator principal si Almos – gyula, secund, renunta la conducere, in locul lor fiind numiti kende - Kurszan, iar gyula – Arpad. Considerand ca au mo putere sporita, sunt angajati de Imperiul Bizantin, intreprinzand atacuri asupra trupelor slave de la sud de Dunare, bulgarii, Atacurile sunt la distante foarte lungi, asa incat populatia nemilitara a maghiarilor ramane pe loc. Lucru de care profita, bineinteles, pecenegii. In 889 dHr. ataca populatia maghiara stationara. Migratia se definitiveaza prin asezarea durabila in Campia Pannoniei.
            Este zona cea mai usor de cucerit. Zona de stabilire constanta a tuturor popoarelor migratoare, incepand cu hunii, era in acea perioada ocupata de ramasitele Regatului avar. Dominatia avara era extrem de slabita ca urmare a atacurilor slavilor, la sud, si de presiunea francilor la vest. Pierd in fata lui Carol ce Mare si accepta crearea unei marci avare in zona Austriei de astazi. Trei ani mai tarziu, in 803 dHr. sufera o infrangere zdrobitoare in fata trupelor bulgare, patura militara conducatoare neslavizata, pierzind definitiv conducerea bazinului transilvanean. Zona ramane practiv independenta, trupele bulgare coborand si luand conducerea slavilor la sud de Dunare.
            In zona Campiei Pannoniei exista o patura masiva a unei populatii necunoscuta, posibil secuii. Populatie pasnica, se subordoneaza usor avarilor. Acelasi lucru se intampla si cu populatia maghiara. Asimilieaza si conduc patura secuilor.
            Timp de o suta de ani pana la crestinarea regelui Stefan, ungurii intreprind o serie de atacuri in vestul Europei, ajungand pana in zona Spaniei. In fata atacurilor, fostii atacatori ai Imperiului Roman, regatele germane iau masuri drastice, asa incat in anul 955 dHr. Otto I cel Mare, primul imparat romano-german conduce personal lupta de la Lechfeld, in Bavaria, distrugand trupele maghiare conduse de Geza. Se aliaza cu Imperiul Bizantin si intreprinde incursiuni impotriva maghiarilor. Pus in fata unei iminente distrugeri, Geza hotaraste stabilizarea si crearea unui stat medieval. Solicita misionari crestini. Crestinarea va fi stabilita de catre fiul acestuia Vajk, Sfantul Stefan in anul 1000 dHr, maghiarii devenind regat crestin.
            Despre relatiile maghiarilor cu populatia valaha, intr-o postare ulterioara.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Formarea poporului roman. Concluzii

Despre originea poporului român. I. Varianta din cărţile de istorie

Cat de mult s-a retras Aurelian. I. Imparatul