Despre daci. Sau despre geti.

            Inainte de a trece la episodul viitor cred ca este necesar sa lamurim anumite aspecte despre poporul traitor pe aceste meleaguri.
              Din nefericire pentru istoria poporului romanesc, exista o paguboasa prezentare a stramosilor nostrii. Noi suntem urmasii dacilor si romanilor. Lucru totalmente corect, cu rezerva mostenirii latine doar la nivel lingvistic. Insa noi nu reusim, sau nu ni se prezinta adevarul in totalitate - noi suntem continuatorii tracilor.
            Daca, prin absurd, pentru doua mii de ani poporul acesta, cucerit initial de alta populatie, ar avea limba schimbata, ar fi scindat, asa cum au patit tracii, ar fi gresit sa spunem ca o ramura a poporului nou nascut sunt urmasii oltenilor (iar aici putem numii orice alta zona) si a poporului x cuceritor. Pentru ca intreaga populatie este romaneasca.

             La nord de Dunare in proportie majoritara au trait getii. Sau cel putin ei sunt prezentati in istoria antica. Din nefericire pentru acest popor, lipsa alfabetului a reprezentat un handicap covarsitor. Scrierile antice prezinta doar actiunile care au legatura cu poporul scriitorului. Iar grecii, desi  Herodot prezinta imensitatea poporului trac, numesc popoarele intalnite prin numele tribului, astfel aparand confuzia existentei mai multor popoare. Asa incat la nord de Istru, aproape de tarmurile Pontului Euxin, intalnesc populatia getica. La sud erau besii, moesii, etc.
               Dacii sunt intalniti de romani. Ei fac diferenta intre tracii din sud, usor grecizati, usor de cucerit, intai state clientelare, si dacii asprii de la nord. Accesul lor in zona se produce dupa disparitia lui Burebista, cristalizarea primului stat tracic si preluarea numelui de lupta daoi. In realitate sunt acceasi populatie getica, lupii tineri ai lui Burebista care prin vitejie si cumpatare creaza un stat temut si de Roma. Scrierile antice prezinta acest lucru, un singur popor, numit getae de greci si daciae de romani.
             Insa nu toti erau daci. Istoria este vaduvita in continuare de lipsa alfabetului tracic. La sud se foloseste cel grecesc, la nord nimic. Iar istoricii romani prezinta actiunile Romei in contact cu poporul nesupus si bogat al dacilor.
            "Dacii lipiti de munte" ai lui Cotiso, in zona Banatului, sunt asimilati dacilor din Ardeal, insa ei sunt independenti, Cotiso reusind sa bata moneda proprie. "Dacii magnii" sunt in zona Crisana-Maramures, spre Tisa, iar in acele timpuri pana pe linia Budapesta - Bratislava. Si ei prezentati daci prin asimilare, datorita legaturilor evidente de rudenie. Insa cu ei romanii au o convietuire pasnica. Mai sunt costobocae, pe Vistula spre Nistru - Nipru. Iar la est de Carpatii sunt carpii, poporul care a dat numele Carpatilor.
            Lipsesc getii. Ei au plecat din zona Moldovei actuale, in frunte cu Burebista si au preluat numele si renumele de lupi tineri - daoi.
              Si toti fac parte din marea familie a tracilor.
              Cucerirea tracilor nu s-a produs niciodata in totalitate. A fost un proces indelungat, de cel putin 200 de ani, culminand militar cu subjugarea lui Decebal. Insa asimilarea lor a fost ireversibila. In decursul a o mie de ani, tracii s-au latinizat, preluand limba, organizarea militara si administrativa, religia crestina, numele lor transformandu-se in vlac/blac - valah/olah/olat. Insa tracii, asa cum ii sta bine unui popor mandru, isi spun romani, diferenta facandu-se de Imperiul bizantin care considera populatia traca romani, iar populatia greaca romei.
              Ar trebui reconsiderata in totalitate origine acestui popor deoarece, prin negarea filiatiei tracice, istoria poporului este vaduvita de intreaga glorie antica - patru secole de imparati romani de origine tracica, centrul de putere militar imperial de la Sirmium, cultura laica si religioasa profunda, creatoare de dogme crestine si mai ales de ascendenta a doua dintre persoanele care au schimbat fata lumii - Constantin ce Mare, creatorul bisericii crestine si Iustinian cel Mare, creatorul principiilor legale care guverneaza in acest moment sistemul de drept modern.