Statalitate romaneasca. Imperiul Asanestilor. I. Cauzele revoltei

Cauze generale. Din momentul grecizarii imperiului si a patrunderii slavilor in Peninsula Balcanica, populatia vlaha isi pierde din importanta sociala si militara, pierzand rolul conducator al imperiului. Grecii se autodenumesc romei, iar vlahii sunt numiti initial romaioi, facandu-se o distinctie clara intre conducatori si supusi. Social vlahii se gasesc la nord de linia Jiraneck, ascunsi printre slavi, insa populatie majoritara in zona fostelor centre de putere – Sirmium, Serdica (Sofia), ajungand pana in zona imperiala. Sunt foarte bine definiti. Daca este sa privim harta primului tarat bulgar, vom observa ca in vest acesta se opreste  aproape de linia Serdica – Naissus (Nis) spre Dunare, lasand Sirmium spre vest. Cum stat sarb apare mult  dupa revolta vlahilor, se poate spune ca, exceptand zona imperiala, vlahii au trait cel putin autonom. Din punct de vedere militar pierd din influenta in imperiu din cauza disparitiei trupelor dunarene, insa raman in armata bizantina ca trupe principale. Ei sunt supusi imperiului, insa cu numeroase privilegii, in special economice, reminiscenta a foste conduceri imperiale. Asa incat, in momentul recuceririi Moesiei, vlahii au o importanta deosebita, castigandu-si cu sange anumite privilegii locale, de conducere si administrare proprie. Zona este controlata si condusa de vlahi care iau locul bulgarilor in relatia conducator-supus cu populatia slava.

            Cauze locale. Principalul priviliegiu acordat nobililor locali de catre impara teta pronia, dreptul de a colecta taxele. Acest lucru putea imbogati substantial nobilul care primea pronia. De la refacerea imperiala pronia a fost primita de catre vlahi. In timp, pe deoparte prin coruperea vlahilor care aveau pronia, sau prin acordarea proniei unor nobili greci, incalcandu-se intelegerile anterioare, nivelul taxelor cresc. In perioada cand taxele sunt stranse de comunitatea vlaha, nivelul acestora este dat de nivelul taxelor imperiale. Cand taxele sunt percepute de altcineva, acea persoana isi adauga o suma de bani care ii va reveni. Asa incat cauza principala de tensiuni in perioada afost acordarea proniei altor persoane decat reprezentantilor locali. Au loc mici revolte, stopate de indata prin acordarea proniei catre vlahi. Pana la un punct.

            Cauza directa. Refuzul de acordare a proniei catre vlahi dublat de cresterea excesiva a taxelor.

a.       Cresterea taxelor. In anul 1185 dHr. dinastia Comnen este inlaturata de la tron de dinastia

Anghelos. In urma unor revolte, Isaac al II-lea Anghelor este numit basileos la Constantinopole. Personaj total lipsit de scrupule, de o opulenta exorbitanta, de o conceptie manipulativa care depasea chiar si perfida curte imperiala.

            Pentru legitimitate are nevoie de o legatura cu vechea curte imperiala. Deoarece reusise sa ucida toti reprezentantii de la Constantinopole, singura ruda era fiica regelui Bela al III-lea, fostul despot, apoi caesar Alexios. Fiica lui era verisoara primara cu imparatul Alexios II Comnen. Mariaj acceptat si sprijinit de Bela a III-lea ale carui legaturi cu imperiul ramasesera de nezdruncinat.

            Cum insa de curand imperiul fusese in razboi cu normanzii, singura solutie era cresterea taxelor. Alaturi de crestere, imparatul hotaraste si eliminarea privilegiilor vlahilor. Este primul pas din dansul ce avea sa urmeze.

b.      Solicitarea de acordare a proniei. Pusi in fata situatie existente, vlahii se reunesc si hotarasc sa

trimita o delegatie de negociere cu imparatul. Vlahii urmau a accepta toate impunerile cu conditia acordarii proniei catre comunitate. Se solicit ape ascuns o autonomie sporita, cel putin economica, a vlahilor  si conducerea de catre ei a intregului teritoru, de la Marea Neagra, Muntii Haemus, granita cu Croatia si Dalmatia, la nord Dunarea, imparatul primind in schimb toti banii pe care ii dorea.

            Intelegere buna pentru imparat, daca este sa ne luam dupa consecintele refuzului. Insa imparatul, proaspat instalat basileu, primeste cu dispret delegatia vlahilor conduca de fratii Asa, Teodor si Ioan. Nu numai ca respinge categoric propunerile vlahe, dar la Kypsela umileste delegatia, palmuindu-l pe Ioan Asan pentru impertinenta de a solicita asemenea propuneri

            Urmarea?

            Fratii Asan se intorc in Moesia si incep o revolta a vlahilor, secondati puternic de numerosii slavi.

La capatul revoltei se va crea un imperiu puternic, Imperiul Vlah, din care facea parte si populatia slava, primul stat medieval romanesc. Soarta a facut ca acest imperiu, pierzand in final suportul de la nord de Dunare, sa se transforme treptat in tarat bulgar, partea estica, si tarat sarbesc, partea vestica.