Postări

Se afișează postări cu eticheta statalitate

Statalitate romaneasca. Imperiul Asanestilor. IV. Sfarsitul dominatiei valahe

In momentul uciderii caesarului Caloian, mostenitorul tronului era desemnat printul Ioan Asan, fiul primului conducator valah, Ioan Asan. Insa el nu se gasea alaturi de trupele valahe. Astfel, puternic ajutat de trupele cumane, dar si de trupele slave, in mare numar, printul Borila, nepot de sora al caesarului Caloian, prei aputerea in fata armatei valahe. Se innoada astfel o traditie prin care conducatorul este numit de armata.             Crescut in traditia slava, tatal sau fiind bulgar, Borila Caliman inlatura rapid caracterul romanesc al statului. Curtea sa este dominata de bulgari si cumani. Pentru a-i pastra alaturi pe cei din urma, se casatoreste cu sotia caesarului Calioan, ea insasi printesa cumana. In scurt timp intra in conflicte care aveau sa ii distruga cesaratul.             Populatia valaha nu are cum sa fie multumita. De aceste nemultumiri profita familia rega...

Statalitate romaneasca. Imperiul Asanestilor. III. Caesar Caloian

In anul 1196 dHr. slavul Ivanco ucide primul caesar al statului vlah, Ioan Asan. Mostenirea acestuia, urmare a 11 ani de lupta este un stat romanesc, care isi castigase independenta prin lupta. Caracterul romanesc, desi disputat de catre istoricii bulgari si trecut sub o nedreapta tacere de catre istoriografia oficiala romaneasca, este de netagaduit. Populatia este majoritar romaneasca , populatia slava avand caracterul unei populatii dominate, conducerea este romaneasca, prin dinastia Asanestilor, organizarea este mosterire latina.             Teritorial cesaratul – imperiu cuprinde toata populatia vlaha nesupusa in acel moment, alaturi de populatia slava/bulgara. Orasul vestic este Sirmium , se coboara in sud spre Scupi (Skopje) , fosta capitala a Moesiei Inferioare, fara a-l ocupa insa, se merge pe crestele Muntilor Balcani in linie directa spre marea Neagra, la nord de Messembria (Nessebar), fara a-l ocupa. Ramane neocupat si ...

Statalitate romaneasca. Imperiul Asanestilor. II. Desfasurarea revoltei

Umiliti la Kypsela, delegatia vlahilor se intoarce in zona de bastina. Ajutati fiind si de situatia instabila provocata de normanzi, consiliul vlahilor hotaraste revolta. Sunt atrasi si slavii in revolta. Trupele vlaho-slave trec la organizare. Se hotaraste crearea unui nou stat, independent de puterea imperiala. Revolta se extinde pandemic in anii 1185 – 1186 d Hr. Capitala se stabileste la Tarnovo.             Organizarea este una pur romana. Consiliul batranior – Senatul, ii investeste pe cei doi frati cu titlul de consul. Ioan Asan devine dux , conducator militar, organizand militar noul stat. Insa, cu larg ajutor slav, Teodor se investeste cu titlul de Caesar (Tar) , iar pentru legitimitate in fata slavilor, cat si pentru ca acestia sa accepte participarea la revolta, preia numele de Petru al IV-lea (Petar IV), continuitate a conducerii bulgare anterioare. Pus in fata faptului implinit, fiind departe de capitala in momentul inc...

Statalitate romaneasca. Imperiul Asanestilor. I. Cauzele revoltei

Cauze generale. Din momentul grecizarii imperiului si a patrunderii slavilor in Peninsula Balcanica, populatia vlaha isi pierde din importanta sociala si militara, pierzand rolul conducator al imperiului. Grecii se autodenumesc romei, iar vlahii sunt numiti initial romaioi, facandu-se o distinctie clara intre conducatori si supusi. Social vlahii se gasesc la nord de linia Jiraneck, ascunsi printre slavi, insa populatie majoritara in zona fostelor centre de putere – Sirmium, Serdica (Sofia), ajungand pana in zona imperiala. Sunt foarte bine definiti. Daca este sa privim harta primului tarat bulgar, vom observa ca in vest acesta se opreste  aproape de linia Serdica – Naissus (Nis) spre Dunare, lasand Sirmium spre vest. Cum stat sarb apare mult  dupa revolta vlahilor, se poate spune ca, exceptand zona imperiala, vlahii au trait cel putin autonom. Din punct de vedere militar pierd din influenta in imperiu din cauza disparitiei trupelor dunarene, insa raman in armata bizantina ca...

Statalitate romaneasca. Imperiul Asanestilor. I. Conditionari zonale.

Ne aflam in anul 1185 dHr. Anul nasterii primului stat romanesc autentic. La Dunare puterile erau Imperiul bizantin si Regatul Ungariei. Sa le luam pe rand.             Imperiul Bizatin . Imperiul inca se gasea la maxima intindere teritoriala. Insa vremuriel lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul disparusera de mult. Capacitatile militare si administrative ale acestuia redresasera imperiul. Insa structura de conducere a imperiului producea efecte centrifuge. Donatia proniei –posibilitatea de a strange taxe locale-   catre conducatorii locali ii transforma pe aristocrati in adevaratii conducatori. Acest lucru se traduce prin existenta a 31 din 4 dinastii de imparati in perioada dintre decesul lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul   1025 dHr si ridicarea la tron a lui Isaac al II-lea Anghelos – 1185 dHr.             Stapanirea bizantina la Dunare se intindea din Dobrogea, sp...

Statalitate romaneasca. I. Nordul Dunarii

In nordul Dunarii odata cu aparitia hunilor dispare ultima forma de statalitate. Tracii romanizati vor trai in subordine militara si politica a migratorilor cuceritori, astfel incat nu vor mai reusi sa isi creeze un stat in acceptiunea clasica – conducator militar, politic, armata. Vor trai in cumunitati mai mari sau mai mici, subordonate regatelor migratorilor.             Insa caderea politica a avarilor dupa infrangerea cauzata de slavi in 624 dHr, dublata de aparitia secuilor in zona , 670 dHr., a creat posibilitatea unei ample autonomii a populatiei valahe. In aceste conditii apar primele forme de state romanesti, sub forma unor jurisdictii sporite a unor persoane, jurisdictii care vor duce la crearea de state mai mult sau mai putin independente.             Asa incat in momentul venirii maghiarilor in zona, au gasit o populatie asezata, organizata statal. Ajunsi la inceput...