Istoria apocrifa a Romaniei

Cine suntem noi, ce vrem şi care este locul nostru, al românilor, în lume În anul 1847, la Biblioteca Regală din Paris, Nicolae Bălcescu şi Alexandru Golescu descoperă portretul lui Mihai Viteazu. Pe loc cei doi tineri hotărâră să plătească o copie cu scopul de a o aduce în Valhia şi de a o prezenta românilor. Portretul avea să devină imaginea de suflet a tuturor românilor, simbol al mândriei na ționale . Aceasta este imagine fidelă a cunoaşterii istoriei poporului român: să povesteşti despre trecutul tău fără nicio informaţie, nici vizuală, nici scrisă. Panteonul [i] român a fost, în decursul timpului, aşezat în aşa fel încât să satisfacă necesităţile politice ale momentului. Cu ridicări şi căderi, dese şi aleatorii, istoria românilor a ajuns să nu fie cunoscută pe deplin de societate, ci doar de istorici. Mai mult decât atât, generaţii diferite au cunoştinţe istorice diferite, intrepretări diferite, nu de puţine ori existând conflicte între generaţii din această cauză. ...