Crearea Tarii Romanesti. I. Cavalerii Ioaniti.

Invazia mongola avea sa produca modificari substantiale. Imperiul Asanestilor este redus la statutul unei tari platitoare de tribut mongolilor, pierzand definitiv influenta in zona. De cealalta parte se gaseste Regatul Ungariei, la randul sau pustiit de hoardele mongole. Pentru rezolvarea problemelor aparute regele Bela al IV-lea apeleaza la o solutia Cavalerilor Ioaniti.

            In data de 2 iunie 1247 acorda reprezentantului Cavalerilor Ioaniti o diploma prin care stabileste asezarea acestora, drepturile si obligatiile rezultate. Desi prezenta oficiala a acestora este de scurta durata, pana in 1259 conform lui Nicolae Iorga, mostenirea lasata de ei este imensa. Se poate spune ca acesti cavaleri, buni gospodari si buni militari, au contribuit decisiv la consolidarea noului stat, Tara Romaneasca.

            Militar. In mod cert numarul cavalerilor nu era deosebit de mare. Pentru a reusi sa acopere militar o zona mare, au recrutat din randul nobililor locali si nu numai trupe auxiliare. Acestea au fost antrenate corespunzator, dotate cu tehnica de lupta, cedand o parte din cunostintele lor de militari profesionisti. Asa incat la plecarea lor au reusit sa lase in urma un corp de oaste indeajuns de experimentat si numeros incat sa se poata crea o noua armata in zona, armata romaneasca. Putem spune ca asigurarea pazei transporturilor de sare sau alte produse, din Ungaria spre zona balcanilor si invers, a fost facuta de trupele cavalerilor ajutate de trupele auxiliare ale „olatilor”, romanilor. Odata pregatiti, acestia vor pune stapanire pe zona dupa retragerea trupelor.

            Economic. La momentul sosirii lor exista un singur drum comercial, vechiul drum roman Napoca – Apulum – Tibiscum – Dierna, de aici rezultand si importanta strategica a Severinului, zona aprig disputata in istorie. Cu toate ca primisera si teritoriul Severinului, Cavalerii Ioaniti redeschid al doilea drum comercial, mult mai scurt: Napoca – Apulum – Romula Malva, drum comercial de pe malul Oltului. Acest al doilea drum comercial, pe langa problemele militare de aparare, de aici si necesitatea unor trupe auxiliare, da posibilitatea unei cresteri comerciale certe in zona, cat si o crestere demografica. Populatia romaneasca, incas trans lipita de munti si Dunare, incepe sa reocupe teritoriile pustiite de vicisitudinile vremii. Incep sa apara noi asezari, centre comerciale. Necesitatile economice duc la aparitia celui de-al treilea drum comercial, tot un vechi drum roman : Alba Iulia – Rasnov – Campulung Muscel – Turnu Magurele. Aceasta a treia ruta comerciala avea sa devina inima viitorului stat romanesc.

            Social.  In zona romaneasca erau trei categorii sociale. Populatia taraneasca, inca neaservita, majores terrae, categorie sociala pusa la adapost de catre curtea regala, avand dreptul de a se plange in fata regelui Ungariei, si clerul, de asemenea de neatins. Insa cavalerii primesc dreptul organizarii economice a teritoriului, reusindu-se astfel ridicarea categoriei taranilor si aparitia, de netagaduit, a unei categorii care lipsea din zona romaneasca : mestesugarii. Aceste doua categorii vor deveni in timp baza noului stat, punctul de sprijin al viitorilor conducatori.

            Politic. La momentul acordarii diplomei in mord cert sub jurisdictia Regatului Ungariei exista Oltenia. Se gaseau aici patru formatiuni politice : Severinul, de mult sub conducerea Ungariei, cnezatele lui Ioan si Farcas, lipite de Dunare, si cnezatul lui Litovoi, in zona Gorjului de astazi, spre munte. Cavalerii Ioaniti primesc in stapanire Severinul si zona Doljului, „afară de teritoriul cnezatului voievodului Litovoi, pe care il lăsăm olatilor asa cum l-au stapanit acestia si pana acum”. Importanta este extinderea teritoriala spre cel de-al treilea drum comercial, zona intinsa la est de Olt. Colaborarea cu Seneslau, este evidenta. Ramane in discutie zona pe care acesta o stapaneste. Instoricii oficiali aseaza curtea lui Seneslau/Seneslav in zona Argesului, poate spre a explica aparitia centrului de putere de la Campulung Muscel. Mai sigura asezarea acestuia este spre Dunare, in continuarea lui Ioan si Farcas. „Pe lângă aceasta am dăruit amintitului preceptor, si printr-însul casei Ospitalierilor, toată Cumania, de la râul Olt si muntii Ultrasilvanei, sub aceleasi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la tara Severinului”. Citatul ne arata ca Ospitalierii au primit intreaga zona de munte, pana spre Vrancea/Galati, iar in acea zona nu putea fi Seneslau/Seneslav deoarece ei primesc „în afară de tara lui Seneslau, voievodul olatilor, pe care le-am lăsat-o acelora asa cum au stăpânit-o si până acum, si întru totul sub toate acele îndatoriri, rânduite mai sus, cu privire la tara Lytua”.

            Stapanirea Cavalerilor Ioaniti asigura stergerea asperitatilor locale, nivelarea categoriilor sociale, cresterea relatiilor intre diferitii conducatori locali, astfel incat acestia reusesc intr-un final sa asigure unificarea teritoriilor sub o singura conducere.