Cat de mult s-a retras Aurelian. VI. Concluzii

            Istoriografia oficiala prezinta retragerea aureliana ca un esec al imperiului. Peceptia asupra lui Aurelian este dezastruoasa – imparat delasator, infrant de invazia gotica. El renunta la Dacia romana deoarece era necesara o repliere la sud de Dunare. Pentru a scapa de critici, minte si creeaza la sud Dacia Aureliana, divizata ulterior in Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. Dacia este definitive pierduta, cu ceva ramasite de populatie, in subordinea vizigotilor, ulterior pradata de toate popoarele migratoare.

            Si acum sa o luam pe indelete.

1.      Retragerea aureliana este un esec al imperiului Roman. Fara discutie un esec . Un esec  cauzatde intinderea imperiului. Structura statala bazata pe armata, pe cuceriri. Economie ciudata. Singurele persoane care plateau impozit erau cetatenii. Iar cetatenii erau doar cei din peninsula. Primul reforamor a fost Caracalla. Cu o coruptie imensa. Vizigotii, primiti in peninsula balcanica, se vor rascula din cauza coruptiei si vor invinge armata romana in frunte cu imparatul Valens. Imperiul nu mai putea rezista in forma prezenta. Dovada ca putin timp dupa retragerea aureliana Diocletian reformeaza din temelii structura imperiala. Era inceputul agoniei imperiului roman antic.

2.      Aurelian este un imparat delasator, infrant de invazia gotica. Total gresit. Aurelian este un

imparat-  soldat, calit in multe batalii, si nu un imparat nascut in purpura la Roma. Reuseste sa refaca unitatea imperiului, sa reorganizeze armata si sa organizeze o expeditie impotriva regatului sasanid. Reorganizeaza administratia si finantele. Neinduplecat in fata coruptiei. Este asasinat de garda imperiala cand descopera actele de coruptie ale unor inalti generali. Ca a fost coplesit de invazia gotilor, complet fals. Ca prim general al imparatului Claudius II Gothicus, ii invinge pe goti in 269 dHr la Naissus (Nis, Serbia). Pana la invazia hunilor, gotii nu vor mai reprezenta o amenintare concreta.

3.      El renunta la Dacia romana deoarece era necesara o repliere la sud de Dunare. Necesitatea replierii este data de castigurile avute. La nord de Dunare ramane statalitate, chiar daca nu la nivelul de dezvoltare al imperiului. Carpii devin foederati, relatiile comerciale continua, uneori infloritoare, dovada numeroasele monede romane descoperite in zona dupa retragere. Militar carpii si gotii nu mai au incursiuni, asigurand linia Dunarii. Pentru a scapa de critici, minte si creeaza la sud Dacia Aureliana, divizata ulterior in Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea. Corect. Senatul roman este extrem de nemultumit de pierderea unui teritoriu. Retragerea putea fi hotarata doar de senat. Pentru a nu leza autoritatea senatului, mica la inceputul imperiului, dar din ce in ce mai puternica in perioada, creaza o noua provincie Dacia. Asa incat teoretic provincia nu este pierduta. Pusa in fata faptului implinit, cu aceasta solutie de compromis prezentata, de frica legiunilor romane atotstapanitoare, senatul accepta si inghite galusca otravita. Aurelian nu minte cu buna stiinta, prezentant o situatie inexacta din lasitate, ci ca urmare a unui compromis institutional cu senatul roman.

4.      Dacia este definitiv pierduta. Inexact. Controlul roman asupra zonei dacice continua vreme de

cel putin o suta de ani. Constantin cel Mare fortifica puternic zona prin Brazda lui Novac, refacand fortificatiile. In 328 dHr construieste un nou pod peste Dunare la Sucidava. Se pare ca reocupa teritoriile dacice. Preia titlul de Dacicus Maximus. Pe de alta parte, carpii sunt foederati ai imperiului, ocupa acest teritoriu cu imprumut, un imprumut teoretic, evident. Pentru populatia locala supunerea fata de imperiu din punct de vedere politic, economic si, in primul rand, clerical, este prezenta, transformata in dorinta, pana spre anul 1000 cand, trupele imparatului bizantin Vasile al II-lea Bulgaroctonul ajung la Dunare. Daca in perioada imperiului populatia avea aceeasi limba precum trupele, acum la Dunare ajung vorbitori de limba greaca, iar legatura este definitiv pierduta.

5.      Populatia este putina, in subordinea vizigotilor. Ardealul, zona intracarpatica, corespunde vechii Dacii. Banatul – „dacii lipiti de munte” ai lui Cotiso, Oltenia, zonei puternic romanizate de la Romula Malva. Maramuresul si Crisana urmasi ai dacilor mari, Moldova ocupata de carpi, Basarabia – pustie pana la crearea statului medieval Moldova, si nici in timpul lui Stefan cel Mare complet populata, Muntenia cu asezari putine pana spre secolul XVIII, zona latifundara, Dobrogea – mostenire bizantina pentru Imperiul otoman. De ce? Nu cumva populatia locala, oarecum unita la un moment dat, in urma invaziilor nesfarsite, se aseaza si creeaza mici state pe vatra unor state vechi, stalele getilor? Este posibil ca aceste state sa fi dainuit? Daca nu exista atestare documentara pentru statele getice antice, acestea nu au existat? Sa fi inceput cu Burebista tot?