Hristos a inviat!

A inviat?

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Er[ă]ul naţiunii. Mihai Viteazul

           Precum in literatură, istoria românilor prezintă patru vajnici viteji, clasici ai istoriografiei – Mircea Cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Prezentările sunt exclusiv pozitive, fără nici o umbră aruncată pe portretele acestora.             Având în Ştefan cel Mare o excepţie, deşi nici acesta nu este la înălţimea canonizării, ceilalţi trei eroi naţionali au fost cosmetizaţi la un nivel inimaginabil. Cu petele înlăturate, spălaţi şi călcaţi, sunt prezentaţi naţiunii ca simboluri ce luminează pe firmamentul creaţiei naţionale.             Şi totuşi…             Originea şi ascensiunea lui Mihai Viteazul sunt prezentate legendar. Fiu al lui Pătraşcu cel Bun, coborâtor din stirpea lui Mircea cel Bătrân, Mihai urcă pe treptele dregătoriei fiind numit stolni...
Citiți mai multe

Adevăratul domnitor: Dan I versus Mircea cel Bătrân.

             În 1383 Radu I, principele Valahiei, trece în nefiinţă. În locul său la domnie este înscăunat fiul cel mare, Dan I. Între momentul în care acesta urcă pe tron şi momentul în care trece în nefiinţă trec trei ani. Ani tumultuoşi, plini de lupte între cei doi fraţi bulgari Straţimir şi Şişman, cu presiunea maghiară constantă şi un nou popor năvălitor: otomanii.             Controversa urcării pe tron, cât şi al decesului acestuia, este extrem de importantă deoarece a creat un conflict dus pe mai multe sute de ani între prezumtivii conducători ai Valahiei, conflict ce finalmente a slăbit puterea domnească şi, implict, ţara.             Ce ştim despre cei doi.             Dan I , domn şi voievod al Valahiei începând cu 1383, este fiul lui Radu I cu pr...
Citiți mai multe
Cine suntem noi, ce vrem şi care este locul nostru, al românilor, în lume În anul 1847, la Biblioteca Regală din Paris, Nicolae Bălcescu şi Alexandru Golescu descoperă portretul lui Mihai Viteazu. Pe loc cei doi tineri hotărâră să plătească o copie cu scopul de a o aduce în Valhia şi de a o prezenta românilor. Portretul avea să devină imaginea de suflet a tuturor românilor, simbol al mândriei na ționale . Aceasta este imagine fidelă a cunoaşterii istoriei poporului român: să povesteşti despre trecutul tău fără nicio informaţie, nici vizuală, nici scrisă. Panteonul [i] român a fost, în decursul timpului, aşezat în aşa fel încât să satisfacă necesităţile politice ale momentului. Cu ridicări şi căderi, dese şi aleatorii, istoria românilor a ajuns să nu fie cunoscută pe deplin de societate, ci doar de istorici. Mai mult decât atât, generaţii diferite au cunoştinţe istorice diferite, intrepretări diferite, nu de puţine ori existând conflicte între generaţii din această cauză. ...
Citiți mai multe