Postări

Moştenirea pelasgilor. De la Makedonia la Megalia Vlahia. Partea a doua.

Imagine
               Anul 602 dHr. Reprezintă momentul de cotitură în istoriografia acestei părţi a Europei. Decizia generalului Flavius Focas de a pleca în fruntea trupelor conduse de el din regiunea Sirmium pentru ocuparea tronului imperial de la Constantinopole dă posibilitatea slavilor de a trece Dunărea la sud şi de a şe aşeza în zona Balcanilor. Imperiul Roman dispare, el transformându-se în Imperiul Bizantin grecesc. În doar câţiva ani, latinii, conducătorii imperiului, îşi pierd influenţa darorită pierderii legiunilor de la Sirmium. Limba latină este înlocuită cu limba grecească, iar latinii conducători sunt înlocuiţi cu grecii.             Această rupere în structura imperiului duce la cimentarea unei conştiinţe pseudonaţionale, în special din partea grecilor. Ceilalţi primesc o identitate proprie, periorativă, de „păstori”, persoane de categorie inferioară,...

Moştenirea pelasgilor. De la Makedonia la Megalia Vlahia. Partea întâi.

           Când au sosit macedonenii în zonă, nu se cunoaşte cu certitudine. Mai ales că în perioada actuală există o dezbatere politică intensă asupra apartenenţei moştenirii macedonene. FYROM consideră că populaţia antică macedoneană a dispărut complet, dispărând astfel proprietatea intelectuală asupra moştenităţii, în schim grecia consideră Makedonia şi pe makedoneni ca puri greci, moştenirea aparţinând exclusiv lor. Dezbaterea este intens politizată, astfel încât acceptarea oricărei variante este extrem de greu de produs.             Este posibil să fi sosit concomitent cu ultimii greci, “oamenii mării”. Însă posibilitatea este destul de mică, spre nulitate. Sosiţi în jurul anilor 1000 îHr., “oamenii mării” au făcut ravagii în zonă, iar invazia alături de alte popoare este inexistentă. Reuşind să distrugă vasta civilizaţie aheeană/miceniană, atingând şi civilizaţia hittită, re...

Pelasgii. Mit şi realitate

            Dacă întrebi orice pasionat sau pasional al istoriei pelasgice, vei descoperii cu surprindere o istorie ascunsă, secretă, despre un popor apărut în urmă cu mai bine de 12 mii de ani în urmă, creator al întregii civilizaţii mondiale, urmaş ori acelaşi cu popoarele vechi ale atlanţilor/lemurienilor.             Egiptenii sunt primii colonizaţi ai pelasgilor. Ei crează o civilizaţie durabilă, ale cărei urme se văd şi astăzi. Populaţia negroidă, specifică Africii, s-a contopot cu blonzii pelasgi, creând astfel populaţia creolă de mai târziu. Pelasgii le dau egipenilor un stat, o structură socială superioară, o scriere, o religie – ei înşişi sunt zeităţile egiptene, o cultură. Odată învăţaţi, egiptenii vor crea o cultură şi o civilizaţie superioară, distrusă doar de un alt pelasg.             Însă pelasgii nu se opres...

Oamenii mării

              Cu aproape o mie de ani înainte de naşterea lui Iisus Hristor, orizonturile mărilor au fost întunecate de o puzderie de corăbii. Locuitorii din viitorul bazin al Antenei, precum şi cei de pe malurile Asiei Mici, hittiţii, au văzut cum din aceste corăbii coboară şiruri nesfârşite de oameni – bruneţi, cu tenul întunecat, vorbitori ai unei limbi necunoscute, răi şi neînfricaţi. Sunt „oamenii mării” – grecii. După ce câştigă războiul, o mică parte dintre ei se opresc şi crează o aşezare. Restul continuă drumul pentru alte cuceriri.             Orice istorie a Europei începe invariabil cu grecii. Ei sunt creatorii culturii, religiei, sitemului politic antic. Ei sunt începutul, ei sunt „unitatea în diversitate”. Dacă ei nu ar fi existat, întreaga noastră societate ar fi arătat altfel. Efervescenţa culturală a grecilor a creat diferitele forme de guvernare – de ...

Adevăratul domnitor: Dan I versus Mircea cel Bătrân.

             În 1383 Radu I, principele Valahiei, trece în nefiinţă. În locul său la domnie este înscăunat fiul cel mare, Dan I. Între momentul în care acesta urcă pe tron şi momentul în care trece în nefiinţă trec trei ani. Ani tumultuoşi, plini de lupte între cei doi fraţi bulgari Straţimir şi Şişman, cu presiunea maghiară constantă şi un nou popor năvălitor: otomanii.             Controversa urcării pe tron, cât şi al decesului acestuia, este extrem de importantă deoarece a creat un conflict dus pe mai multe sute de ani între prezumtivii conducători ai Valahiei, conflict ce finalmente a slăbit puterea domnească şi, implict, ţara.             Ce ştim despre cei doi.             Dan I , domn şi voievod al Valahiei începând cu 1383, este fiul lui Radu I cu pr...

Valahia de la Basarab I la Dan I

           În anul 1310 la sud de Carpaţi apare un nou stat aflat sub suzeranitate maghiară. În fruntea acestui stat se aşează Basarab, fiul lui Thicomer.             Despre originea lui Basarab şi crearea Valahiei am scris în alte postări: Valahia , dezvoltarea ulterioară a acestui nou stat creând premisele unei noi puteri în zonă. Câştigarea independenţei faţă de coroana maghiară purtată de Carol Robert   d’Anjou pune la sud de Carpaţi un stat puternic, militar şi economic, stăpânitor peste un drum comercial important, cu puternice relaţii cu statele din jur.             Basarab I păstrează religia catolică , împreună cu el rămânând sau trecând la catolicism întreaga sa curte. Papa Ioan al XXII-lea îl laudă pentru zelul cu care converteşte la catolicism şi extermină pe cei “schismatici”, populaţia majoritar ortodoxă. ...

Intermezzo 2. Crizele României faţă în faţă cu istoria.

Imagine
           Suntem la începutul anului 2011. În plină criză economică mondială, poporul român are de trecut poate cea mai grea perioadă. Este o încercare mult mai grea decât toate încercările prin care a trecut poporul român, cel puţin în perioada lui modernă.             Dintre toate crizele cu care se confruntă poporul român, singura criză de care nu este vinovat guvernul român este criza economică. Pus faţă în faţă cu o criză economică globală, românilor li se dezvăluie, în toată „splendoarea” caracteristică, toate celelalte crize care macină societatea românească. Din punctul meu de vedere toate aceste crize sunt născute, pe de-o parte, din necunoaşterea sau cunoaşterea parţială a istoriei, iar pe de altă parte din falsificarea istoriei şi impunerea, din nefericire premeditat, a unor false personaje demne de mândrie naţională. Şi cum sunt destul de multe voci din jurul meu care...